In Bucurestiul de astazi, balcoanele, fie de bloc, fie in cadrul caselor, reprezinta un lucru atat de comun si de familiar astazi in cat nici nu merita vorbit despre el. Acum 200 de ani insa, nu ai fi vazut nici un balcon sau ceva asemanator pe casele si hanurile bucurestene, iar ideea in sine le-ar fi parut destul de trasnita locuitorilor.









Webdesign By Distinctive Works
Prima pagina

Prima Casa cu Balcon din Bucuresti



Autor: Ilie Sebastian
Publicat la: 09.06.2010


Prima Casa cu Balcon din Bucuresti

In Bucurestiul de astazi, balcoanele, fie de bloc, fie in cadrul caselor, reprezinta un lucru atat de comun si de familiar astazi in cat nici nu merita vorbit despre el. Acum 200 de ani insa, nu ai fi vazut nici un balcon sau ceva asemanator pe casele si hanurile bucurestene, iar ideea in sine le-ar fi parut destul de trasnita locuitorilor.


In loc de balcoane, casele mai instarite erau dotate cu cicmale (cuvant provenit din turcescul cicma/cisma), zidiri facute deasupra parterului, iesite in afara constructiei, ce aveau ferestrele si invelisul diferit de restul casei.. Foarte populare pe cuprinsul Imperiului Otoman, cicmalele s-au dovedit a fi la fel de populare si la Bucuresti, dar in ciuda popularitaii lor ele adesea blocau lumina soarelui deranjand astfel casele vecine si carutele din strada. Acest neajuns fusese accentuat si de lipsa oricarei norme edilitare, ce insemna ca cetatenii isi puteau extinde casele in ce fel vroiau, chiar daca depaseau linia strazii, astfel incat in 1804 domnitorul Constantin Ipsilanti interzice definitiv constructia de cicmale: "intru adevar pricinuiesc suparare, fiindca picatura strasinilor mergand mai aproape de jumatatea podului ulitei ii face vatamare, vecinul de alaturea pierde vederea casii sale despre partea acei cicmale, razele soarelui se popresc de dansa, cum si carale incearca zaticnire la trecerea lor".


Desi ar fi fost normal ca bucurestenii sa caute alternative dupa aplicarea acestei interdectii, ei nu au facut-o, de abia dupa aproximativ 20 de ani cand va aparea balconul. Construit in 1827, primul balcon din capitala a apartinut fostului mare ban, Constantin Balaceanu, a carui casa se afla undeva pe strada Nicolae Iorga, in apropiere de statia de metrou Eroilor. Imediat dupa ce a fost terminat, balconul a constituit obiect de scandal, banul fiind dat in judecata de catre vecinii sai. In urma unei cercetari si judecatii initiata de domnitorul Grigore Ghica si intreprinsa de cei 20 mari boieri ai tarii, s-a evidentiat clar diferenta dintre cicmala si balcon: "balconul insemnand un ce foarte deosebit de cicma si dupa forma lucrului si dupa intelegerea cuvantului". In ciuda acestei hotarari s-au impus si cateva restictii printre care: constructia balcoanelor mai jos de inaltimea de doi stanjeni, si adaugarea de jgheaburi si burlane sub balcon. Imediat dupa incheierea procesului a urmat al doilea balcon amenajat la casa fostului mare clucer Nicolae Trasnea.


In ciuda acestor lucruri vor mai trece destui ani pana cand ideea de balcon va fi populara printre bucuresteni. Odata cu includerea lor in planurile caselor ce urmau sa fie construita, balcoanele au reusit in cele din urma sa devina normale pentru locuitorii capitalei, astfel incat, la finele secolului XIX, balcoanele devenisera o priveliste comuna.




Etichete: Bucuresti, balcon, prima casa cu balcon, casa cu balcon, istorie, istoria Bucurestiului



Cauta in site:
Google



Follow miculparis on Twitter


  Newsletter