Nascut la Bucuresti, in revolutionarul an 1848, intr-o familie modesta, Vasile Urseanu a realizat una dintre cele mai frumoase cariere in marina romana. Dupa studiile initiale la Liceul "Sfantul Sava" din Bucuresti, a devenit militar, dedicandu-se artei navale. Trimis in Franta, a fost admis la Scoala Navala din Brest, unde a fost imbarcat pe nava-scoala "Borde", remarcandu-se prin aptitudinile si activitatea sa. Datorita acestor lucruri a reusit sa intre in scoala de aplicatii a marinei franceze, prin intermediul careia a vizitat numeroase locuri exotice. O data cu incheierea studiilor superioare de specializare in Franta s-a numarat printre ofiterii eminenti ai marinei.









Webdesign By Distinctive Works
Prima pagina

Amiralul Vasile Urseanu, navigator pe oceane si printre galaxii




Amiralul Vasile Urseanu, navigator pe oceane si printre galaxii

Nascut la Bucuresti, in revolutionarul an 1848, intr-o familie modesta, Vasile Urseanu a realizat una dintre cele mai frumoase cariere in marina romana. Dupa studiile initiale la Liceul "Sfantul Sava" din Bucuresti, a devenit militar, dedicandu-se artei navale. Trimis in Franta, a fost admis la Scoala Navala din Brest, unde a fost imbarcat pe nava-scoala "Borde", remarcandu-se prin aptitudinile si activitatea sa. Datorita acestor lucruri a reusit sa intre in scoala de aplicatii a marinei franceze, prin intermediul careia a vizitat numeroase locuri exotice. O data cu incheierea studiilor superioare de specializare in Franta s-a numarat printre ofiterii eminenti ai marinei.

Intorcandu-se in tara, in timpul razboiului din 1877, cu gradul de capitan, a luptat impotriva debarcarii turcilor pe malul romanesc. Cu ocazia luptei impotriva Vidinului, a fost decorat cu ordinul "Steaua Romaniei de Razboi", a fost numit comandant superior al bateriilor de marina si avansat locotenent-comandor pentru faptele sale de arme. Tot in timpul razboiului romano-ruso-turc din 1877 a fost insarcinat sa organizeze detasamente de nave comerciale pentru trecerea trupelor dincolo de Dunare. De asemenea, in timpul razboiului de independenta, comandorul Urseanu a fost trimis in misiune speciala pe langa printul Serbiei. Dupa terminarea razboiului din 1877 - 1878, in vederea constituirii unei marine puternice, comandorul Urseanu a fost insarcinat sa supravegheze constructia unor nave militare comandate la santierele navale din Londra, printre care si celebrul bric "Mircea" al carui comandant a fost.

Lansarea pe apele Tamisei a bricului "Mircea" a prilejuit mare bucurie participantilor romani la aceasta festivitate. Cata speranta si incredere au inspirat cuvintele lui Ion Ghica - ministrul nostru la Londra, de atunci - cu ocazia botezului acelei nave: "Faca cerul ca fericita calatorie a lui (Mircea) pe marea cea periculoasa sa fie de bun augur, si sa deschida Romaniei o era de actiune asupra marilor. Urez tinerilor argonauti de sub directiunea si conducerea voastra, un viitor glorios si mare, rugandu-va sa primiti fratestile si cumetrestile mele salutari" (30 iulie 1883).

Intrarea Romaniei in razboiul sarbo-bulgar din 1885 a dus la trimiterea pe Dunarea de Sus a unei parti din flotila de razboi, sub conducerea comandorului Urseanu, pentru a proteja libertatea navigatiei. Vasile Urseanu a comandat o perioada de timp si crucisatorul (Elisabeta), cu care a strabatut Marea Mediterana, Oceanul Atlantic, Marea Nordului si Marea Baltica, facind astfel cea mai lunga calatorie pe care o nava de razboi romana a intreprins-o in acele vremuri.

In anul 1898, avansat contra-amiral, a fost numit inspector general al porturilor si navigatiei, dar, dupa doi ani, a demisionat din dorinta proprie fara vreun motiv determinat de cauze oficiale, trecind in cadrele rezervei. In 1912 a fost inaintat vice-amiral in rezerva, iar in 1913 a fost mobilizat pe langa Marele Cartier General.

Amiralul Vasile Urseanu si-a consacrat viata marinei pe care a slujit-o peste trei decenii cu o neatinsa pasiune, cu care putini oameni sunt inzestrati.

Cunoscator profund al celui mai important fluviu din lume si a importantei economice a transporturilor pe apa, a facut tot ceea ce i-a stat in putinta pentru crearea unei marine comerciale romanesti atat la Dunare, cit si la mare. El cunostea importanta intereselor noastre la Dunare si la Marea Neagra, unde tot exportul si importul nostru se facea numai de catre nave sub pavilion strain. In acele timpuri, cand la Dunare nici macar barcile nu purtau pavilion romanesc, el a avut curajul sa solicite infiintarea unei flote comerciale care sa faca transporturi mondiale. Prin munca sustinuta si insistentele depuse de amiralul Urseanu, colonelul Mihai Draghicescu si altii s-a creat o modesta marina comerciala atat la Dunare cit si la mare, care in timp s-a marit in mod considerabil; aceasta a stat la baza actualei noastre marine ale carei nave traverseaza astazi marile si oceanele sub pavilion romanesc. De asemenea, Amiralul Vasile Urseanu a fost unul dintre fondatorii primei Societati Nationale de Navigatie Maritima, fiind ales membru in Consiliul de Administratie al acesteia.

Inca de pe bancile scolii amiralul Vasile Urseanu si-a aratat preocuparea si pentru astronomie. "Studiul astrilor a devenit a doua mea pasiune" spunea adesea, "dupa marina." Imbratisa insa, cu aceeasi caldura, si artele, si in general cultura.

Fiind deja in rezerva, in anii de maxima inflorire a activitatii astronomice a lui Victor Anestin, si-a gasit timp pentru fructificarea celei de a doua pasiuni. Apelul infiintarii unei societati astronomice in Romania, lansat de catre Anestin,a gasit un ecou puternic in inima amiralului. Personalitate distinsa in Romania, si peste hotare, incarcat de gloria unei vieti stralucite, era omul cel mai potrivit pentru a aparea la presedintia unei societati stiintifice infiintate abia teoretic. In ziua de 27 ianuarie 1908, in sala Camerii de comert din strada Doamnei, amiralul Vasile Urseanu prezideaza prima Adunare Generala a Societatii Astronomice Romane, in prezenta a circa 30 de persoane. Printre hotararile luate, s-au situat in primul rand formarea unui comitet pentru intocmirea statutelor societatii, precum si problema construirii unui observator astronomic al societatii - idee lansata de Victor Anestin mai inainte, intr-un articol al revistei "Orion". De atunci probabil ca a incoltit in mintea amiralului dorinta de a-si construi prin mijloace proprii un observator astronomic pe care sa-l puna la dispozitia membrilor Societatii Astronomice Romane.

Constituirea de fapt si de drept a Societatii Astronomice Romane "Flammarion" a avut loc la 17 februarie 1908, cand s-au votat statutele si comitetul societatii pe anul 1908. Societatea isi propunea sa lupte pentru infiintarea unui observator astronomic popular, sa publice buletine, memorii si sa infiinteze cursuri populare. Societatea infiintata nu avea numai rostul popularizarii astronomiei, ci si acela al cercetarii.

Lucrul cel mai durabil pe care l-a realizat Vasile Urseanu ca presedinte al Societatii Astronomice Romane, a fost construirea prin eforturi financiare proprii a unei cladiri in Bucuresti pe b-dul Coltei [actualul bulevard Lascar Catargiu], cladire in forma de nava care in locul cel mai inalt - destinat, in cazul navelor, punctului de observatie - are instalata o cupola astronomica de 5 metri si care adaposteste o excelenta luneta Zeiss, cu diametrul obiectivului de 150 milimetri, in montura ecuatoriala si sistem de orologerie mecanica. Aceasta cladire este actualul Observator Astronomic din Bucuresti!.

Cei care mai traiesc si l-au cunoscut indeaproape pe amiral povestesc cum nopti in sir astronomul scruta cerul cu luneta sa. "Mi-am construit casa in forma de yacht, cu cupola de observator, ca in acelasi timp cand fac observatii cu luneta pe bolta cereasca, sa am senzatia ca plutesc si pe mare"; povestea mecanicul Spiridon Popescu despre acel om blind, cu barba frumos ingrijita, in uniforma impecabila de amiral pe care o imbraca in zilele de sarbatoare si in plimbarile pe care le facea cu sotia sa la soseaua Kiseleff.

Dupa o cariera militara de aproape trei decenii, timp in care a slujit cu devotament arma marinei in toate functiile incredintate si s-a dedicat apoi cu pasiune studiilor astronomice, la 1 septembrie 1919 viceamiralul in rezerva Vasile Urseanu se retrage din armata, iar 7 ani mai tirziu, in 1926 se stinge din viata. Dupa alti 7 ani, in 1933, cea de a doua sotie a sa, Ioana Urseanu, nascuta Puricescu, doneaza municipalitatii orasului Bucuresti cladirea Observatorului Astronomic, unde se va organiza in anii urmatori pinacoteca orasului Bucuresti.

Dupa moartea Ioanei Urseanu in 1941, are loc evenimentul dezvelirii unei placi comemorative fixate in holul cladirii care adapostea pinacoteca. Placa cinsteste memoria ctitorilor pinacotecii municipiului Bucuresti, viceamiral Vasile Urseanu si Ioana Urseanu, prin urmatoarele cuvinte: "Dupa o viata de munca si credinta au daruit acest lacas ca sa fie adapost de arta si prilej de inaltare sufleteasca". In imediata vecinatate a cladirii se afla si o strada care poarta numele viceamiralului Vasile Urseanu, nume de care se leaga o epoca de dezvoltare a marinei romane dar si o serie de realizari in domeniul astronomiei de amatori din tara noastra.



Etichete: Amiralul, Vasile Urseanu, Victor Anestin, astronomie, observator, Bucuresti, personalitati, 1848

Alte legaturi utile

Observatorul Astronimic




Cauta in site:
Google



Follow miculparis on Twitter


  Newsletter