Decorandu-l dupa gustul sau, regele este preocupat si de constituirea unei colectii de pictura, astazi nucleul Galeriei de Arta Europeana. Din anul 1990 cladirea situata in Piata Revolutiei va deveni Muzeul National de Arta al Romaniei.









Webdesign By Distinctive Works
Prima pagina

La palatul unde domneste arta - Muzeul National de Arta al Romaniei




Istoria pe care cladirea o poarta cu sine face din aceasta vizita o calatorie in timp, caci pe locul unde astazi se afla aripa Kretzulescu, boierul Dinicu Golescu ridica, intre anii 1812-1820, o casa de proportii impresionante pentru contemporani. In vremea lui Alexandru Ioan Cuza cladirea devine locuinta domneasca, iar in timpul lui Carol I, palat de iarna. Decorandu-l dupa gustul sau, regele este preocupat si de constituirea unei colectii de pictura, astazi nucleul Galeriei de Arta Europeana. Palatul parcurge o etapa de modificari in timpul lui Ferdinand si al lui Carol al II-lea, destinatia fiind schimbata In 1948, cand se hotaraste deschiderea in aceste spatii a unui muzeu de arta iar salile de receptie ale corpului central sunt atribuite Consiliului de Stat. In timpul evenimentelor din decembrie 1989, cladirea este avariata in proportie de 80%, peste 1000 de lucrari de arta fiind degradate sau distruse. Din anul 1990 cladirea situata in Piata Revolutiei va deveni Muzeul National de Arta al Romaniei.

Galeria de Arta Europeana Galeria de Arta Europeana, adapostita in aripa Kretzulescu, reflecta prin felul cum sunt distribuite cele 300 de opere, principalele scoli artistice ale Europei intre secolele XIV-XIX. Incepand cu goticul tarziu si Renasterea, continuand cu manierismul si caravagismul, pana la formulele barocului si rococoului, pictura italiana este reprezentata de operele maestrilor Domenico Veneziano, Jacopo Bassano, Bronzino, Jacopo Tintoretto, Luca Giordano, Orazio Gentileschi, Jacopo Amigoni. Ilustrand versiunea germana a goticului international ori formula Renasterii nordice, colectia de arta germana se remarca prin opere de Bartholomäus Zeitblom, Lucas Cranach cel Batran si Hans von Aachen. Fervoarea religioasa si temperamentul arzator caracterizeaza pictura spaniola, de remarcat in panze semnate de El Greco, Francisco Zurbarán, Alonso Cano, Antonio Pereda. Realismul, misterul dat de clarobscur sau de pitorescul epic al scenelor de gen se regasesc in operele artistilor flamanzi (Bartholomäus Spranger, Pieter Brueghel cel Tinar, Pieter Paul Rubens, David Ryckaert III) si olandezi (Rembrandt Harmensz. van Rijn, Jan Davidsz. de Heem). In salile de arta franceza coexista opere din secolele XVI-XIX. Dintre artistii importanti numim pe: J.B.Oudry, Nicolas de Largilličre, Gaspar Dughet, Joseph Parrocel alaturi de Claude Monet, Paul Signac, Alfred Sisley. Din colectia de sculptura, remarcabile sunt exemplarele din creatiile lui Auguste Rodin, Antoine Bourdelle, Jules Dalou si Camille Claudel.

Galeria de Arta Veche Romaneasca Galeria de Arta Veche Romaneasca ofera prin cele 900 de piese expuse, o imagine unitara asupra vietii culturale din provinciile istorice: Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania din secolele XIV-XVIII. Printre acestea se evidentiaza fragmente de fresce (cele de la Curtea de Arges - 1526) si icoane (Plangerea Domnului - secolele XV-XVI, Sfintii Simeon si Sava- 1522-1523, ambele de la manastirea Curtea de Arges, Maica Domnului cu Pruncul incadrata de profeti - a doua jumatate a secolului al XVI-lea, manastirea Pangarati), broderii (Epitafurile de la Manastirea Cozia-1395-1396 si de la Manastirea Neamt-1437, Aerul de la Biserica Sf. Nicolae din Radauti - cca 1493, Epitrahilele de la Manastirea Tismana - inceputul secolului XVI), manuscrise miniate (Tetraevanghelia realizata intr-un atelier bizantin, al carei text dateaza din secolul al XII-lea, Tetraevanghelia lui Gavril Uric-1436-1437, Tetraevanghelia calugarului Dimitrie Gramaticul-1512), orfevrarie (cadelnita de la Tismana- 1508-1512, chivotul de la manastrea Hurezi- 1691-1692, panaghiarul de la manastirea Precista din Bacau - 1491-1496, crucea de procesiune de la manastirea Slatina - 1558), sculptura in lemn si piatra (usile imparatesti de la biserica din Carligul (Bacau)- inceputul secolului al XVI-lea, nervura cu stema Moldovei de la biserica Trei Ierarhi din Iasi-1637-1638). Galeria cuprinde si un Tezaur, caruia ii sunt dedicate trei sali, in care sunt expuse piese laice si de cult din metale si pietre pretioase, bijuterii si accesorii de costum din secolele XIV-XIX.

Galeria de Arta Romaneasca Moderna Galeria de Arta Romaneasca Moderna reconstituie prin cele 700 de picturi si sculpturi traseul artei romanesti de la inceputul secolului al XIX-lea - ilustrat prin desprinderea de arta religioasa de sorginte bizantina - la epoca marilor clasici ai artei romanesti. Cele doua veacuri de arta, marcate de numeroase curente si tendinte artistice, sunt reprezentate atit de nume celebre, de referinta pentru intreaga cultura romaneasca, cit si de artisti valorosi mai putin cunoscuti inclusi pentru prima data in expunerea permanenta a Galeriei Nationale.
Traditia portretistica si formalismul "zugravilor de subtire" sunt ilustrate in Galerie prin opere de Anton Chladek, Giovanni Schiavoni, Iosef August Schoefft, pe cand picturile lui Theodor Aman si Gheorghe Tattarescu arata felul in care acesti doi artisti au dat picturii romanesti o noua interpretare a academismului si neoclasicismului. Alaturi de figuri centrale ale artei nationale ca Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Stefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Gheorghe Petrascu, Constantin Brancusi, Dimitrie Paciurea, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Ion Tuculescu, nenumarati alti artisti intregesc configuratia de ansamblu a perioadei reprezentate, dintre acestia amintim pe: Iosif Iser, Camil Ressu, Francisc Sirato, Stefan Dimitrescu, Ion Jalea, Jean Al.Steriadi, Nicolae Darascu, Samuel Mützner, Petre Iorgulescu Yor, Dimitrie Ghiata, Rudolf Schweitzer-Cumpana, Lucian Grigorescu etc. Tendinta de racordare la curentele manifeste pe plan european, constanta a culturii romane, este marcata in expunerea de arta romaneasca moderna prin operele de avangarda ale lui Victor Brauner, Marcel Iancu, Hans Mattis-Teutsch, M. H. Maxy, Arthur Segal.

Una dintre salile galeriei este dedicata in exclusivitate sculptorului Constantin Brancusi si reuneste opere de tinerete si de maturitate ca : Supliciu, Cap de copil, Somnul, Prometeu, Rugaciunea, Danaida, Cumintenia pamantului.

Adresa: Calea Victoriei, nr.49-53, cod 010063, Bucuresti
Telefon: 314 81 19; 313 30 30
Fax: 312 43 27
E-mail: national (@) art.museum.ro
Web: http://art.museum.ro sau www.mnar.arts.ro
Program: miercuri- duminica 11.00-19.00 (mai-septembrie)
10.00-18.00 (octombrie-aprilie)
Inchis: luni, marti, 1 ianuarie, Duminica Pastelui, 25 decembrie



Etichete: Bucuresti, Muzeul National de Arta al Romaniei, Palatul Regal, Piata Revolutiei, Galerie, Arta



Cauta in site:
Google



Follow miculparis on Twitter


  Newsletter